{Personal} A healthy delight: frozen banana cookies!

     De mai putin de o saptamana, yours truly s-a pus pe slabit. Sau, nu chiar slabit, ci mai mult tonifiat. Sunt o persoana sedentara, fac mult prea putina miscare, si asta se vede. Desi am slabit destul de mult intr-o perioada scurta de timp, n-am slabit sanatos. Nu mai am tonus muscular deloc. Si pe cuvant ca intr-o vreme aveam! In liceu, mai exact. Eram foarte mandra de gambele mele si de mini muschiuletii de la brate. Dar de-a lungul anilor m-am tot ingrasat 2-3kg si pe urma slabeam si iar ma ingrasam si iar slabeam.

     Nu sunt grasa, dar tot am un mic colacel. Tot am burtica. Tot imi tremura carnita. Me no like. Si m-am hotarat sa ma apuc sa fac miscare, putin cate putin, la mine acasa. Traiasca aplicatiile pe telefon, ca ma ajuta sa urmaresc progresul si sa imi mentin motivatia. Chiar si dupa concediu, trebuie sa-mi impun sa aloc minim 20 de minute pe zi aerobicului. Stiu ca e foarte putin, dar la ce masa musculara am, believe me, e suficient. Si cu cat o sa avansez in my ultimate goal, cu atat o sa fac exercitii mai grele. Who knows, poate o sa rezist la mai mult de 5 minute de cardio, pentru ca deocamdata 5 minute de cardio ma baga intr-o semi-coma, in care eu ma intind pe jos si respir de parca am alergat 10 maratoane deodata. Traiasca lenea, eh?

     Cine ma cunoaste stie ca nu sunt si nu am fost niciodata adepta unei diete sanatoase. Far from it, actually. Sunt la polul opus. Sunt o pofticioasa fara pereche. Iubesc dulciurile. Si nu imi refuz niciodata junk food atunci cand se iveste ocazia. Nu mananc mult, thank God, dar mananc numai prostii. Legumele nici nu-mi plac, cu mici exceptii. Ca daca imi placeau, aveam o viata mult mai usoara, as fi fost un iepuras dragalas care manca numai salate. But alas, leguma mea preferata e cartoful prajit, si singura salata pe care o mananc cu drag e aia de ton.

     Asa ca incerc si eu, macar putin, sa mai ponderez caloriile ingurgitate. Tin cont de ce si cat mananc, si trec totul prin aplicatie. Problema cea mai mare la mine e ca imi place sa rontai. Continuu. Am cautat pe net o gramada de snacksuri sanatoase si/sau cu putine calorii. Telina. Brocoli. Mmmm, un deliciu. PAS! Pana cand am dat de reteta ASTA.
     Inca o chestie pe care n-o stiti despre mine. Eu nu gatesc. Nu ca nu m-as descurca in bucatarie, dar pe mine cand ma trazneste foamea, apai trebuie sa MANANC! ACUM! Nu imi rabda stomacul 30 de minute sa imi prepar vreo salata de pui. Sau ce alte chestii imi fac cu ochiul. Si trec la senvisuri. Oricum, ideea e ca gatesc rar, cand am eu chef. Si sunt un mare fan al minuturilor.
    Asa ca reteta aia este absolut perfecta pentru mine. Are di tati. Are 3 ingrediente mari si late. Procesul este atat de simplu ca si un copil poate sa execute reteta. Are banane, did I mention that? Iubesc bananele. A, si e dulce. Cu prima ocazie am luat 2 legaturi de banane si m-am pus pe treaba. E foarte foarte, foarte simplu, I cannot stress enough cat de simpla e, de nici nu trebuie sa urmariti linkul, ca va pot explica si eu, deci da, e foarte simpla.

     Se iau 5 banane. De preferat mai coapte, dar eu m-am descurcat si cu banane mai verzi. Se decojesc. Una din ele o pisati cu furculita, pana se face piure. Se adauga o lingura de unt de arahide. Si 50g de iaurt degresat vanilat. Putina esenta de vanilie, daca vreti. Celelalte 4 banane se decojesc si ele, si se taie rondele, cam de 1cm grosime. Mai departe cred ca va dati si voi seama. Se pune niste umplutura pe o felie de banana, alta felie de banana deasupra. Se pun mini senviciurile la congelator, minim 2 ore. Se scot din congelator. Se mananca.
     Eu am modificat putin reteta, pentru ca nu aveam iaurt degresat vanilat si nici nu gaseam la magazinele din zona. Deci l-am taiat de pe lista. Am pus doar esenta de vanilie din belsug (iubesc aroma de vanilie), si o lingurita rasa de zahar, pentru ca bananele mele au fost aromate, dar nu dulci. Dupa ce am facut senviciurile, am presarat deasupra putina scortisoara, pentru ca, ati ghicit, imi place mult scortisoara.
     Ieri abia asteptam sa le gust. Am fost sceptica, sincer, pentru ca, serios, nu arata ca cel mai apetisant desert. Also, sunt minuscule. Si chiar daca o portie de 7 bucatele are doar 160 de calorii, ma asteptam sa fie genul ala de desert pe care il mananci tot deodata, deci adio calorii putine.

     Am avut un soc. Sunt chiar bune. Chiar delicioase. Si chiar nu sunt o chestie fada cu aroma de banana cum ma asteptam. Alt soc. Chiar sunt satioase. N-am mancat decat 6. Si poate eram eu prea entuziasmata, dar mie mi s-a parut ca seamana la consistenta cu inghetata. Per total, un desert foarte, foarte satisfacator. Si ce-mi place mie cel mai mult e ca se pastreaza foarte usor la congelator. Cand le faci sunt putin incomod de depozitat, ca trebuie sa stea pe o farfurie intinsa, dar dupa ce s-au congelat le-am dezlipit frumos de pe farfurie si le-am pus intr-o casoleta de plastic cu capac.

P.S. Daca v-a placut ce ati citit si you want moar! puteti sa va abonati prin Google Friend Connect, care l-am pozitionat strategic sus, ca sa fie vizibil.  And if that's not enough for you, don't forget to like me on facebook, pentru random makeup rambles. Si daca nici atunci nu va saturati de Joice, va mai pot stresa si cu Twitter atunci cand sunt on the go. 
Also, feel free to contact me for anything la themakeupfreak@yahoo.com 
Either way, sper ca v-ati distrat citindu-ma.
For all your Photoshop related questions, please read the disclaimer

{Beauty talk] Surprise swap time!

     Da, da, da, promisesem spam cu postari in concediu. Eh, s-a dus jumate, si tot ce am fost in stare sa fac a fost sa lenevesc. Si, cum tot spun persoanelor din jurul meu, am fost o leguma fericita. Adica un cartof prajit, ca nu e nici o leguma mai fericita ca un cartof prajit.
     A, dar sa nu ma subestimez! Stiti ce-am mai facut in astea 2 saptamani? Stiti? M-am machiat!!! M-am machiat intr-o mare si grava nesimtire! ZILNIC (aproape)!!! Si mi-am si reorganizat folderul in care tin machiajele, ca sa nu mai fac atac de cord cand vad 500 de poze de editat. Asa, fiecare machiaj e in propriul lui folder, cu numar de ordine, aranjate cronologic, gata sa iasa la lumina. Cu ocazia asta am revazut toate machiajele facute in ultimii 3 ani, ca-cam p'atunci am inceput sa devin eu obsedata. Si nu stiu daca sa rad sau sa plang, ca eram mandra de cele mai nasoale machiaje. Ce-i mai grav e ca primeam complimente! Incurajari! Am evoluat fix ca melcu', so so sad!
    But anyway, chiar daca cu makeup freak-sii de voi n-am mai comunicat, am o pretena buna la fel de zbanghie ca mine (de fapt, nu chiar asa zbanghie, ca eu sunt aproape clinically insane), pe nume Diana, si cu ea mai pierd orele vorbind verzi si uscate, ne facem pofta una alteia, chipurile ne domolim reciproc sa nu mai dam banii pe cosmetice ca deja avem prea multe, cand in realitate hiperventilam amandoua la cele mai noi colectii de oje :D
     Intr-o zi frumoasa de toamna (sau era seara? cine mai tine minte, eu am probleme cu memoria) vine ea cu o idee absolut geniala. Imi povestea cu fetele de peste ocean (adica from za USA) se imprietenesc si ele cum ne-am imprietenit noi, si pe urma isi trimit una alteia cate un pachetel, din cand in cand, cu cosmetice bineinteles. No, stai ca suna bine! Adica, eu pentru mine, eu cam trebuie sa-mi dau peste mana, ca doar am atatea. Dar un cadou? Pai, e cel mai altruist lucru din lume sa faci cadou cosmetice unei prietene, care doar ce a intrat intr-un no buy.
     Am pus frumos tara la cale. Am stabilit bugetul. Am stabilit si ca o sa fie mult mai fun daca avem o tema prestabilita. De inceput, ca tot e toamna, am zis sa fie vampy makeup. Pentru mine a fost ocazia perfecta sa mai fac niste risărci, pentru ca desi aveam in minte foarte clar imaginea de vampy makeup, in realitate stateam si ma scarpinam, ca nu eram foarte sigura ce culori in afara de visiniu merg. Si-uite-asa, m-am cultivat la foc automat :D Daca sunteti curioase ce am ales, Diana a fost mai harnicuta, si a scris de 4 zile postarea :)
     Nu mai trebuie sa zic cat de curioasa am fost cand am primit avizul in cutia postala :D Posta e foarte aproape de mine, la 3-4 minute de mers pe jos, agale. Well, pe drumul de intoarcere eu trageam ca disperata cu unghiile de scotch, mai mai ca ma puneam in fund pe strada si trageam cu dintii, ca salbaticii :)) In pachetel am gasit urmatoarele:
- ruj Avon Color Riche in nuanta Temptress
- fard Seventeen nuanta Evening Plum
- creion Avon SuperShock nuanta blackberry
- o pereche superba de gene false

     Spre rusinea mea, postarea asta a fost ultimul gand cand am vazut minunatiile. Am intrat in modul hyper si le-am infruntit pe toate, mai putin genele. Asa ca pozele nu vor fi nici pe departe perfecte, but but but ... nu m-am putut abtine! Toate imi plac enorm, toate m-au nimerit la fix.
     Rujul cel putin a devenit un staple cand vreau sa imi scot in evidenta buzele for a change. In mai putin de o saptamana l-am folosit de 3 ori. Heck, imediat ce l-am primit l-am pus pe bot si am iesit la o cafea. Aratam putin horror, ca in rest eram makeup-less, si eu am gene invizibile, but who cares? Si fardul l-am folosit cu prima ocazie. Si cu a doua ocazie, for that matter :)) Imi place mult, pentru ca e una din putinele nuante rosiatice care nu ma fac sa arat batuta, cum s-a intamplat de atatea ori, spre oroarea mea. Creionul inca asteapta prima folosire, dar nu-i dau mai mult de 2 zile, la prima iesire ii fac intrarea in lume. Cred ca au schimbat formula creioanelor gel, pentru ca mai am unul, dar nu este la fel de cremos si desi e moale, odata ce l-ai pus pe pleoapa cam acolo intepeneste, n-ai nici o sansa sa-l intinzi, which is sad. Genele mi-e frica sa le folosesc, pentru ca am o istorie cu genele false, as in, nu am reusit vreodata sa mi le pun bine :)) Dar cred ca am palavragit destul, am ultracompensat pentru perioada de moarte clinica a blogului. Urmeaza, poze!

     Needless to say, o sa repetam joaca peste vreo luna-doua, am ales deja tema, si tare mi-e ca o sa cumpar totul in dublu exemplar, ca sa am si eu ce ii trimit ei :))

P.S. Daca v-a placut ce ati citit si you want moar! puteti sa va abonati prin Google Friend Connect, care l-am pozitionat strategic sus, ca sa fie vizibil.  And if that's not enough for you, don't forget to like me on facebook, pentru random makeup rambles. Si daca nici atunci nu va saturati de Joice, va mai pot stresa si cu Twitter atunci cand sunt on the go. 
Also, feel free to contact me for anything la themakeupfreak@yahoo.com 
Either way, sper ca v-ati distrat citindu-ma.
For all your Photoshop related questions, please read the disclaimer

{Makeup} The perfect -green- smokey eye

     M-am laudat azi dimineata pe facebook ca m-am machiat. Ok, poate credeti ca cineva care are, durr, blog de makeup, n-ar trebui sa fie motiv de lauda. Dar mnah, cand ajung sa te machiezi doar in weekend, e ceva fenomenal sa te machiezi pentru munca. What can I say, sunt mai addicted de PC decat sunt de makeup, so sue me!
     Si ma laudasem si cu o chestie foarte, uh, cum sa-i zic ... mare? Adica, e mare lucru sa zici ca am gasit reteta unui machiaj smokey perfect, cand este un subiect foarte dezbatut si sucit pe toate partile si absolut fiecare makeup artist vine la pachet cu propria varianta de smokey eye (si, intre noi fie vorba, cam seamana toate intre ele si majoritatea sunt neutre si/sau cah).
     Pai si daca eu am blog de makeup, inseamna ca am si eu un cuvant de spus in toata treaba asta, nu? Adica trebuie sa vin si eu cu propria teorie si filozofie. Serios vorbind, chiar cred ca fiecare fata pasionata/obsedata de machiaj are propria reteta pentru un smokey eye, perfect adaptata fizionomiei proprii. Un staple, daca tot e sa vorbesc in englezisme. Isi fac machiajul in felul lor, si daca incerci sa reproduci intocmai machiajul ramai dezamagita ca pe ochii tai nu arata la fel de bine sau in unele cazuri arata chiar ciudat (trust me, I know). Pana acum nu pot sa spun ca sunt nemultumita de machiajele smokey facute de mine, dar niciodata nu mi s-a parut ca arata profi. Nu imi transformau cu nimic forma ochilor, nu ii acentuau intr-un mod wow. Eram machiata si cam atat.
     Azi cand am inceput sa ma machiez am fost inspirata de o forta divina sau ceva, pentru ca m-am infipt direct in fardul negru din paleta Sleek Original si cu o pensula angled mi-am facut un contur pe pleoapa superioara, am facut si o codita cam cum fac la tus si o dungulita mica in crease. Ce a urmat a fost putin horror, si eram 99% convinsa ca o sa ajung la munca fie raton de club fie cu ochii umflati de la demachiat. A, am uitat sa zic ca treaba asta se intampla cand eu aveam pe pleoapele deshidratate (aka ne-date cu crema, shame on me) doar baza Too Faced Shadow Insurance cu putin corector dedesubt ca sa uniformizez culoarea pielii. Combinatia se pare ca a fost fatala, pentru ca eu cu ditai pensula mop de la Inglot, pensula de 80 lei, nu reuseam sa blenduiesc nenorocita aia de dunga din pliu. Dupa 5 minute de invartit si rasucit cu pensula pe toate partile si in toate pozitiile ma gandeam ca fie sunt eu retarda de nu reusesc sa difuzez macar acceptabil niste amarat de fard negru, fie am fost jecmanita de 80 lei pentru ca a naibii pensula nu-si facea treaba!
     Si copilul vecinilor iar imi strica zenul. Zau ca intr-o zi o prind pe copila aia la cotitura. Si o bat cum n-a batut-o ma'sa in viata ei. Ca oricum n-o bate. As in, macar o palma peste gura din cand in cand. Nope, nu cumva sa ranim papusa de portelan urlatoare. I can take care of that.
     Zennn Joice, zennn. Goosfraba! Da, nu functioneaza. Asta e. Incerc sa ma concentrez. Asa, ramasesem la partea in care eu aveam un ochi de raton si nu stiam cum s-o dreg. Mi-era frica sa bag pensula in fard ca sa blenduiesc pentru ca negrul Sleek e foarte foarte negru, si am mai stricat eu machiaje perfecte cu o farama de negru in plus. Si intr-un final m-am riscat. Si bine am facut. Ce-i drept, nici nu puteai sa vezi fardul din varful pensulei, asa de usor am atins pan-ul, dar a functionat.
     Restul a fost floare la ureche. Am pus din belsug fard verde sidefat, tot din aceeasi paletuta Sleek, atat pe portiunea de pleoapa naked cat si peste negru. A fost mult mai de efect decat ma asteptam, pentru ca avea machiajul exact suficienta profunzime si nici nu eram exagerata pentru ora 11 ziua. Pe post de highlight am folosit unicul fard Radiant care il posed, si m-am ajutat de putin bronzer ca sa blenduiesc marginile machiajului cu highlightul.
     Si mi se mai pare perfect dintr-un motiv. Fix aceeasi tehnica pot sa o folosesc cu orice culoare, atata timp cat este medie spre inchisa. La culorile foarte deschise nu stiu cat de smokey ar parea peste negrul ala, dar pot sa adaptez usor cu un gri charcoal, maro inchis sau o culoare mai inchisa din aceeasi familie de culori :D Acum, to each his own, poate pentru voi nu este prea wow machiajul asta, dar eu stiu de acum ce tehnica folosesc de cat ori vreau sa fiu smokey. Gata, am trancanit destul, las pozele sa vorbeasca mai departe.

{NOTD} + {Makeup} All that (red) glitter!

     So, ieri a venit prietena mea pe la mine, sa ii fac unghiile. Imi place la nebunie sa fac modele pe unghiile altora, imi place sa stau si sa alegem impreuna modele, sa barfim in timp ce curat cuticulele si dau forma unghiei si pe urma sa tip disperata daca face vreo miscare brusca in timp ce are unghiile ude :D Pacat ca in ultima vreme oboseala si-a spus cuvantul si nu am mai avut nici timp nici chef de facut unghii, nici macar pe ale mele.
     Sadly, dupa ce ei i-am facut o manichiura grozava (v-o arat altadata), la a mea am ramas fara pic de chef si inspiratie, si imi fugeau ochii numai dupa modele meticuloase care mi-ar fi luat cel putin o ora. Noah, nu eram in stare sa bibilesc o ora, pentru ca inca o ora mi-a luat sa ma ingrijesc de propriile unghii. Aratau deplorabil dupa ce 2 saptamani au stat date cu aceeasi oja, albastra, si s-au patat intr-un mare fel. 
     M-am razgandit de vreo 3 ori pana sa ajung la modelul asta. Ideea era cu totul alta, trebuia sa fie o manichiura cu scotch, acelasi model pe toate unghiile. Dar cand vezi pe alte bloguri manichiuri cu scotch nu-ti spune nimeni ca de fapt iti ia vreo 5 minute numai sa tai nenorocitele alea de benzi si inca 10 sa le asezi cum trebuie pe unghie, pentru ca ti se lipesc de degete in loc de unghie, si pe urma se misca, si pe urma ai oricum unghiile inca putin ude si ti-e frica sa nu ti se strice restul unghiilor de la adezivul ala si ... da, am trecut repede la planul B, care de fapt nu exista, dar l-am inventat pe loc ca sa imi salvez neuronii.
     Ce a iesit e ... dragut, dar fata de ce eram in stare sa fac in alte dati, lasa de dorit. Am manichiura cu scotch doar pe-un deget, pe celelalte e doar gradient cu sclipici rosu, si niste sclipici in forma de stelute, ca nu mai stiam ce sa fac pe degetul mic si a fost asa, cam random, dar aia e. A, primele poze sunt pre-cleanup, ca sa vedeti in ce hal aratau mainile mele. Cred ca 1 an de zile nu mai vreau sa vad sclipici rosu, o sa-l culeg de pe birou inca 2 saptamani de acum incolo.

{Shopping} Seventeen 539 IS MINES! *HISSS*

     Da, deci postari de shopping mai rarut ca-i mai dragut. Ca si-asa shoppingul meu e jalnic si basic si mai imi iau din cand in cand, ghici ce, OJE! Pentru ca sunt sonata. Si ce-i mai grav e ca am ajuns in faza aia de nebunie in care am nevoie de backups. Nu-mi ajunge ca am cu sutele (si-as vrea sa fie o exagerare), nu nu, eu trebuie sa am dubluri, ca sa fiu sigura ca nu raman fara oja aia minunata si absolut superba fara de care nu pot trai!!!! Gizas, tre' sa ma calmez.
     Oja asta mi-a aratat-o Diana de la Makeup Dreamin' si de atunci tot balosesc dupa ea, o visez noaptea si o caut disperata. Aha, da, intr-o seara chiar am visat oja. Vreo 2 luni cred ca treceam saptamanal pe la cele 2 standuri Seventeen din apropierea locului de munca. Am pozele pe telefon, le aratam disperata, poate-poate la un moment dat o primesc. Speranta moare ultima, stiti voi, dar moare si ea pana la urma. Si asa si eu mi-am pierdut orice speranta, ma resemnasem, bai, aia e, lasa ca mai am 500 oje pe wishlist.
     Si intr-o minunata zi de sambata, fata de la Amy Sery (care mi-e vecina de munca) m-a salutat si mi-a spus ca au primit oja aia pe care o cautam eu, ma intreba daca vreau sa mi-o puna deoparte. Hah, nici n-am mai asteptat, am cumparat-o pe loc. Vroiam sa imi iau si backups, adica eram gata sa le iau pe TOATE! Surely, o oja ca asta e must have, nu imi inchipui un viitor, oricat de indepartat ar fi, in care sa nu ma pot da cu oja asta cand vreau. Dar era singura, damn it, si trebuie sa ma multumesc "doar" cu una, ca oamenii normali.
     O sa intelegeti disperarea mea in 3 secunde, pentru ca urmeaza niste mai multe poze cu superbosenia asta :D Baloseala placuta!